Fericirea de mamă – cum arată?

Înainte să am copil, am tot auzit despre fericirea infinită pe care o simte o femeie când devine mamă. E de înțeles de ce  eram convinsă că, imediat cum naști, sosește și ea.

Așa auzisem… Dar, se pare că nu e standard.

Acum câteva luni, am fost la o activitate faină: o discuție cu proaspete mămici, să le împărtășesc experiența mea. Eram foarte entuziasmată și am mers cu inima deschisă. A fost plăcută discuția. Totuși, ajunsă acasă, aveam o stare de agitație și nu știam de unde vine.

Ce se întâmplase?

Era acolo o mamică, cu bebelușul ei de doar două luni. Și se juca cu el, și îl ridica, și se maimuțărea. Și se citea bucuria pe chip, și la unul, și la celălalt. Pe moment, am crezut că mă bucur și eu…

Dar ce a trezit în mine, a fost furie și dezamăgire.

Furie pe mine însămi, că eu nu am fost așa. Furie că, eu, nu mi-am dat voie să mă bucur de el. Furie că am fost mereu îngrijorată, că am văzut doar partea goală a paharului.

Dezamăgire, că eu nu mi-am dat voie să îl iubesc liber pe copilul meu și să mă bucur de el. Dezamăgire că, eu, nu am știut să fiu o astfel de mamă.

Și, o vreme, am rămas blocată în aceste sentimente.

Dar, apoi, venit primăvara și mi-a dat timp

Mi-a dat o nouă șansă. Șansa de a fi mama care îmi doresc să fiu pentru copilul meu. Și am început să îl văd altfel.

Să îi văd zâmbetul  mai des ca lacrimile. Să îi văd bucuria mai des ca tristețea. Să stau cu el, fiind cu el, în jocul lui, în momentul lui. Să mă maimuțăresc și eu, să mă joc și eu.

Să trăiesc și eu, acolo, cu el.

Și am simțit un val de emoții, inexplicabile în cuvinte. Dacă aș spune că pluteam, ar fi puțin.

M-am întrebat: oare așa arată Fericirea de mamă?


Sincer, nu știu. Și, acum, nici că îmi pasă. Sunt împăcată cu  mine. Profit din plin de fiecare moment cu copilul meu. Îl iubesc și mă iubește. Știu, și simt.

Acest lucru mă motivează tot mai tare în misiunea mea. Pentru că, dacă mă gândesc ce îmi doresc, știu că îmi doresc ca fiecare mamă să ajungă la această fericire, la această bucurie. Să își dea voie să fie o mamă fericită! Cu sprijinul necesar, sunt sigură că se poate.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *