Eu, niciodată, nu voi vorbi despre cum face caca copilul meu.
Reacția mea, înainte de sarcină: ‘Omg, pe bune? Adică, ai o minune de copil și tu vorbesti tocmai despre caca?’
Reacția mea, acum: ‘A vorbi despre caca e perfect normal și la subiect’
Acum vreo 10 ani vorbeam cu o cunoștință care avea o gradiniță privată. Îmi spunea că îi place mult ceea ce face, dar că nu știe cât mai rezistă pentru că, zilnic, trimite poze cu caca, părinților copiilor. Mi-a fost jenă să întreb: What ???
Mi se părea o prostie.
După ce prietenele mele au început sa aibă copii, discuțiile erau, de multe ori, în jurul acestui subiect: Ba face prea des, Ba face prea rar, Ba prea moale, Ba prea tare, Ba galben, și tot așa. Atunci, mi-am spus clar: eu nu voi vorbi despre caca copilului meu. Voi avea atâtea de povestit, că sigur pot să evit acest subiect.
Mulțumesc Universului că mi-a adus, și de data aceasta, o lecție prețioasă din capitolul: ‘Niciodată să nu spui Niciodată!’
Deși, lecția a fost(și este), nu tocmai ușoară: copil suspect de alergii(nedepistate la teste), scaune cu mucus și sânge, pana la 7-8 luni de 5-7 ori pe zi, apoi mai rar, până a ajuns la 1 dată la 5 zile, constipat, plângând să facă. Cu mâncare nedigerată, acide, cu mucus, și multe variații la acest subiect. (Consider că detaliile sunt suficiente)
Acum, da. Vorbesc despre asta, mă bucur când cineva mă consideră de încredere și îmi împărtășeste despre asta. Poate pot ajuta: cu o informație , cu o soluție pentru iritație, cu o vorbă, sau pur și simplu pentru a vedea că mai sunt copii cu scaune ‘problematice’.
Acesta este un articol marca La Pas Prin Mămicie, din seria articolelor intitulate „Eu, niciodată”. Aici găsești ideea din spatele acestor articole.
Poza: Pexels.com
#euniciodata
