Eu, niciodată, nu voi oferi borcănașe din comerț copilului meu.
Reacția mea, înainte de sarcină: ‘Hmmm… cum să îi ofere ceva deja preparat de nu-stiu-când și cu tot felul de conservanți?’
Reacția mea, acum: ‘Cine știe cu ce probleme s-o fi confruntat de a ajuns la borcănașe?’
Acest subiect m-a făcut sa scriu despre #euniciodata. Absolut pe toate grupurile online, mamele sunt crucificate dacă îndrăznesc să recunoască acest lucru: ca au apelat la borcănașe în anumite situații. De către alte mame!!!
În contextul în care știm, toate, ce presiune se pune pe mame, în ziua de azi: și gătit, și curățenie, și timp petrecut cu copilul, și iubit soț corespunzător, și carieră, și socializare, și… tot așa. (Pentru a nu menționa că, la unele dintre noi, depresia postpartum a fost la ea acasă o bună vreme)
Da, am apelat la borcănașe. Vă rog, nu pregătiți cuiele, încă. Am o explicație. Sau mai multe. La fel ca majoritatea mămicilor care fac asta.
Le voi spune pe scurt și, voi mai detalia ulterior, la comentarii sau alte postări.
Copil suspect de alergii întârziate, cu reflux silențios, alăptat pe întuneric și în liniște completă(inițial, de la reflux, apoi curios tare), refuzul solidelor și mâncat foooooarte selectiv. Mamă, cu depresie.
(Medicul susținea că e prea ocupat să descopere lumea și nu are timp să stea să sugă sau sa mănânce solide).
Eu nu am apelat la borcanase decât în deplasare, când, deși avea piure de banană, măr și piersică, făcut de-acasă, a preferat să mănânce jumătate de borcănaș cu piure de … ce credeți? Banană, măr și piersică. Da, îmi venea să urlu.
Așa că… Nu e lene, de cele mai multe ori, așa cum sunt acuzate mamele.
Nu e indiferență. Nu e lipsa informațiilor. De obicei, e disperare.
Când trebuie să îi administrezi copilului medicamente și el nu mănâncă nimic BIO și gătit la cuptor, îndeplinind toate standardele actuale.
Când ratezi primii lui pași, pentru că stai cu orele în bucătărie, să pregătești 3-4 feluri ca el să ia câte 2 guri din fiecare și să consideri o semi-masă.
Când analizele sunt tot mai proaste, da, mămicile pot apela la borcănașe. Și asta nu le face leneșe, inconștiente sau rele.
Nu contest ca sunt și cazuri în care borcănașele sunt prima opțiune, poate chiar din comoditate. Așa și?
Cu ce e mai bun mărul din comerț injectat cu tot felul se substanțe decât cel din borcanas?
Puiul de casă cumpărat din piață, crește tot cu concentrate.
Țăranii stropesc legumele cu ce găsesc, apelează la diverse trucuri pentru a-și vinde marfa.
Medicul alergolog la care am mers noi avusese cazuri de copii cu alergii la morcov(de fapt, la chimicalele cu care era stropit).
Și, în alte țări, copiii așa cresc: cu borcănașe. Și cresc și ei.
Eu am ajuns la concluzia că nimeni nu deține adevărul absolut, deși ne place să ne purtăm de parcă așa ar fi.
PS: Adăugați aici și variațiuni pe temă: biscuiți/pufuleți, prăjeli, zahăr și sare până în 2 ani. Pentru că, si din astea am bifat câteva.
Acesta este un articol din seria articolelor intitulate de mine „Eu, niciodată”. Aici găsești ideea din spatele acestor articole.
Poza: Pexels.com
#euniciodata
