Eu, niciodată, nu voi alăpta în public

Eu, niciodată, nu voi alăpta în public.

Reacția mea, înainte de sarcină: ‘Hmm… cum să stai cu sânii afară, pe la evenimente sau în parc?’

Reacția mea, acum: ‘Dacă îi e foame copilului, trebuie să mănânce! Cui nu îi place, să privească în altă parte’


Cum să scoți sânul afară, în mijlocul unui restaurant?  Dar cum să îl scoată copilul pe al doilea, trăgând de bluză?

Aproape doi ani de zile, am crezut că eu nu voi afla niciodată, deoarece am fost mai speciali. Nu mai speram să am această bucurie, de a alăpta oriunde și în orice condiții…

Dar, ajunsesem să înțeleg, și fără să fie cazul la noi. E o legătura pe care o înțelegi deplin, doar cand ești acolo, unul din cei doi.

E frumos și e natural. E ceea ce a lăsat Dumnezeu sa fie: mama hrănindu-și copilul.

Am ajuns să înțeleg și de ce alăptează prelungit mamele. Și sunt recunoscatoare pentru ceea ce am reușit noi până în prezent, chiar dacă e departe de idealul alăptării. E idealul nostru și atât. Am povestit despre prima parte a alăptării, la noi, aici.

Urmează să povestesc și partea a doua, pentru că tot mai multe mame renunță fără luptă, la alăptare. Pentru că, nu știu și nu sunt pregătite pentru ceea ce urmează după naștere.

Pentru că îmi doresc ca tot mai mulți bebeluși să se bucure de lichidul magic pe care mama lor îl poate oferi.


În urma experienței mele, am reușit să văd că, spre deosebire de toate revistele cu femei dezbrăcate ce sunt peste tot, alăptatul e doar despre hrană și atașament.

Spre deosebire de emisiunile, fără perdea, difuzate la diverse ore din zi și din noapte, alăptatul în public nu e despre sexualitate.

Alăptatul ar trebui să fie o normalitate și nu revistele sau emisiunile care expun inutil femeia.


Acesta este un articol marca La Pas Prin Mămicie, din seria articolelor intitulate „Eu, niciodată”. Aici găsești ideea din spatele acestor articole.

Poza: Pexels.com

#euniciodata

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *