Eu, niciodată, nu îmi voi lăsa copilul în fața tabletei, telefonului sau televizorului. (Cel puțin până la 5 ani)
Reacția mea, înainte de sarcină: ‘Cum să lase copilul la televizor, ei nu știu cât de nociv este, și pentru vedere, și pentru creier?’
Reacția mea, acum: ‘Probabil nu au avut altă soluție pentru a putea să gătească / să facă curățenie/ să facă un duș/ să ia o pauză.’
Îmi amintesc perfect vizita în care am găsit cei doi copii ai prietenei mele la televizor și clipind periodic, văzându-se clar disconfortul ochilor. Se mai întâmplase să merg la ea și să îi găsesc pe tableta sau telefon. Îmi venea să o cert de numa’, că doar știa și ea că nu e bine.
Acum zâmbesc, cea care nu știa ceva, eram eu... 🤦♀️
Da, știa și ea că nu era bine să îi lase mult și, probabil, nici nu ii lăsa. Dar, atunci când avea musafiri, pregătea mâncăruri alese și casa era curată. Ceea ce, mie mi se părea perfect natural, la vremea respectivă. Acum, când abia apuc sa-i fac o supa copilului, nu mai am aceeași idee.
Depinde de copil, depinde de mamă, depinde de sprijinul avut, depinde…
Mai ales, în perioada care tocmai s-a încheiat. Le admir pe mamele eroine din această perioadă: cu copii mici ce necesită mereu atenție, cu copii mai mari ce au ore online, cu adolescenți ce nu pot să iasă și se răzvrătesc în casă. Dacă au mai și lucrat de acasă, au reușit să hrănească toată familia și sunt încă funcționale, jos pălăria!
Nu există doar alb și negru!
Și-a mai îndulcit cineva regulile cu privire la electronice după ce a devenit mămică?
Acesta este un articol din seria articolelor intitulate de mine „Eu, niciodată”. Aici găsești ideea din spatele acestor articole.
Poza: Pexels.com
#euniciodata
